De cateva luni bune ma tot bate gandul sa imi fac un blog, ca tot am vazut ca e la moda (daca n-ai blog nu existi...virtual vorbind). Asa ca azi 30 noiembrie, ora 2.30 dimineata m-am hotarat sa-mi fac primul si singurul meu blog. Daca va supravietui nu stie nimeni. Daca voi avea chef sa scriu macar o data pe saptamana...tot nu stiu. Daca va fi citit de cineva...pentru inceput slabe sanse, dar cine stie pe viitor poate ca i se va parea interesant cuiva care se plictiseste tot "sarind" din blog in blog si se va opri macar 5 minute sa arunce un ochi si pe pagina mult doritului meu blog.
M-am tot gandit care sa fie primul meu articol pe primul meu blog si dintr-o data m-a lovit mareata idee pentru articol - ZIUA NATIONALA a mirificii noastre tari ROMANIA.
Hmmmm....cu ce sa incep. Cred ca tot romanu, de la mic la mare stie ca pe 1 decembrie e zi libera data de la ai nostri guvernati, nimeni nu munceste, nimeni nu merge la gradinita, scoala, facultate etc (cu exceptia mijloacelor de transport si a celor care ingheata defiland pe sub Arcul de Triumf spre incantarea ochilor nostri). Dar poate ca doar 90% dintre romani stiu ca pe 1 decembrie pe langa ziua libera se sarbatoreste si Ziua Nationala si cum altfel daca nu cu defilare si fasole cu ciolan (sper ca n-am facut pofta gravidelor pomenind de acest delicios fel de mancare) si, bineintels cu mici gratis de la primarul "Care Este" Dl. Vanghelie (sau Domnul Goagal, Dl. Almanahe, etc).
Ce e Ziua Nationala fara a merge sa stai de-a lungul soselei Kiseleff din capitala si sa "admiri" artileria grea din garajele patriei - avioane, elicoptere, MIG-uri, tancuri, pusti, mitraliere, grenade, girofare si fetele politiei - toate lustruite intr-una de-o luna pentru a da bine pe soseaua proaspat plombata la gropi pentru ca nu cumva sa faca pana vreun tanc la defilare.
Programul evenimentelor se desfasoara in felul urmator (in fiecare an e identic, poate doar intrarea "in scena" difera putin):
- Inainte cu doua saptamani se asfalteaza gropile din asfaltul batranei sosele Kiseleff
- Dupa ce s-au uscat plombele si face o defilare de proba pentru a vedea daca asfaltul tine la greutatea artileriei. Dar pana sa se faca asta sa facem o mica paranteza pentru a explica ce se intampla pana la primul exercitiu de defilare, respectiv: inainte cu o luna se bifeaza lista cu masinariile care vor participa la defilare; apoi se face verificarea masinariilor - daca mai sunt in stare sa defileze; apoi se trece la ungerea suruburilor si a senilelor tancurilor cu o leaca de ulei sau vaselina ca sa nu scartaie si sa sparga timpanu` spectatorului; apoi se vopsesc pe alocuri masinariile...ca de...timpul si-a pus amprenta pe ele si rugina se face tot mai mult vazuta. O data terminate toate aceste activitati se stabileste ziua de exercitiu - ca nu cumva cineva sa nu stie unde trebuie sa stea pe parcursul defilarii.
- Revenim la agenda evenimentelor acum. Pasul 3 este inchiderea circulatiei pe lungimea soselei Kiseleff si a zonei adiacente pentru a exersa defilarea. Ca doar Bucurestiul are multe stradute frumos asfaltate pe unde o poti lua pe scurtatura sa ajungi acasa si astfel sa eviti zona inchisa. Ca faci cu 2 ore mai mult pana acasa asta-i alta poveste...(poate o voi spune candva).
- Daca masinariile au ramas intregi dupa defilarea exercitiu inseamna ca au trecut testul si sunt tocmai bune pentru a defila prin fata presedintelui si a trece pe sub Arcul de Triumf fara a face pana.
- Dupa ce s-au pregatit masinariile urmeaza pregatirea personalului. Astfel, se scot uniformele de defilare din cufarul sigilat si indesat cu naftalina ca nu cumva moliile sa dea vreun festin in uniforme si sa deguste insemnele tricolore. Se lustruiesc bocancii care sunt cu vreo 2 numere mai mari sau mai mici decat ar trebui si personalul e gata de defilare.
Se face instructajul ca nu cumva vreun soldat sa lesine in fata presedintelului (ca doar s-a mai intamplat) si apoi..............SA INCEAPA DEFILAREA.
Avioanele, Elicopterele si MIG-urile din 1900 toamna trec pe deasupra batranului Arc de Triumf, apoi masinariile proaspat vopsite si unse trec pe sub Arc si apoi personalul proaspat lustruit si mirosind a naftalina trece si el pe sub Arcul de Triumf spre incantarea parintilor veniti sa ii vada la parada.
Cum romanului ii place sa admire "bogatiile" patriei, participa si el la defilare...ca spectator si comentator. Nu conteaza ca afara ploua, e frig, ninge sau e ger...el e pe baricade ca spectator.
O data incheiata mirifica defilare de 1 decembrie se aduna artileria grea la garaj, hainele sunt adunate frumos si puse iar in cufarul plin de naftalina, iar bocancii sunt predati inapoi la producator ca doar si la anu` vom avea nevoie de ele.
Dar petrecerea romanului nu se incheie cu defilarea, adevarata petrecere abia acum incepe. Toti primarii se inchesuie sa ofere romanului cat mai multa distractie. Se fac gratare cu sute de mici oferiti moca romanului impreuna cu o lingurita de mustar diluat cu apa (ca doar trebuie sa ajunga la toti), se fac concerte in aer liber - in parcuri in special ca de...capitala are prea multe spatii verzi si merita sa mai stricam cateva si ce e mai important de la petreceri nu poate lipsi simbolul national ... fasole cu ciolan afumat.
Daca este cumva an electoral fiti sigur ca vor fi mult mai multe petreceri organizate de partide in care pe langa o defilare a membrilor partidului se va oferi o portie de ciolan cu 3 boabe de fasole sau 2 mici cu un varf de mustar pentru cei care s-au alaturat marsului partidului.
Am uitat ce era mai important...de la fiesta nu poate lipsi nicicum vinul viert.
Dupa ce tot romanu` petrece pe unde apuca de 1 decembrie se duce acasa, inghetat si pe 3 carari. Ajunge acasa si da nas in nas cu realitatea crunta - afara-i frig, in casa-i frig, caloriferele-s reci, picioarele-s mai reci, ciorba n-ai, paine n-ai, lumina nu-i (c-a taiat-o ENELUL ca cica n-am platit-o). Te bagi in pat cu 3 paturi pe tine si adormi cu gandul la fasolea aia cu ciolan pe care ai degustat-o la coltul de est al Casei Poporului si incerci s-o digeri cat mai repede ca de.......gazul natural incalzeste mai bine cele 3 paturi pe care le ai pe tine.
Si cu asta inchei primu meu articol din primul meu blog si pot sa ma numesc oficial bloggerita.
La multi ani ROMANICA MEA iubita!!!
